aprilie 09, 2010

sentimentele au părul lor. crește din degete.

Grădina sentimentelor. Porto.
începem călătoria prin a ne întreba: unde se nasc dorințele umane?

Spinoza, apoi Freud, apoi o gașcă întreagă spun - Dorința este constituentul omului.

îmi ascund dorințele aici
De la porto-poarta lumii


pe voi aici
De la porto-poarta lumii


și pornim.
De la porto-poarta lumii

Grădina Sentimentelor este una dintre Grădinile Palatului de Cristal.
incercarea de a depăși natura a fost dintotdeauna una dintre provocările majore ale oamenilor.
această grădină, ca și celelalte din Porto demonstrează o dată în plus imposibilitatea.
De la porto-poarta lumii

orice statuie te lasă cu o urmă amară de cultură umană pe buze. parcă tot îmi venea să mă șterg pe față.

De la porto-poarta lumii

și pe când admiram începuturile grădinii, cu iepurii ei, cu evantaiul păunilor, cu
De la porto-poarta lumii

a venit un paznic și ne-a dat afară. era prea târziu.
am alergat ca o nebună spre Sentimente. de parcă vântul îmi smulgea dorințele și le împrăștia pe acolo, prin aleea romantică.
au rămas doar frânturi.
din acestea.
De la porto-poarta lumii

și muzica.
oare de ce?
la intrarea în grădină, timpul a pus stăpânire pe mine. de ce timpul își face apariția atunci când avem cel mai puțin nevoie de el?

6 comentarii:

Flavius spunea...

Servus, Angela...
alte descoperiri aici la tine, alte incercari. un punct... mereu de suspensie...
lumea e asa de mica ;)
toate cele bune!

angela-spinei spunea...

servus :)
uite si aici as sta cu cartile mele.
punctul nu este decat o punte spre infinit. nu?

superJA spunea...

Da. Punctul se pune întotdeauna înainte de infinit. Niciodata dupa... ca-i pacat sa-i taiem avântul.

Pot sa-mi ascund si eu visele în lacul din prima poza? Asa e de frumosssss

angela-spinei spunea...

te-am luat si pe tine, Mariutza, cu ochii larg deschisi si mirati.
ah, ce am mai zburdat pe acolo :)

incertituni spunea...

Angela, aici este o alta lume.
O sa vin , sa ma asez pe-o piatra, sa tac, ascultandu-te!
Doar asa , ma pot apropia de freamatul viselor.


O zi cu scanteieri intre atatea nelinisti!

angela-spinei spunea...

eu te astept Gina, pe unde in tacere, pe unde cu soapte de prietenie, draga mea
pietrele astea imi dau tarie
si voi :)