am pierdut oameni, pentru nesupunere. reguli, stigmate, patternuri care își așteaptă cuminte victima. o găsim în fiecare dintre noi.
ea, fetița căreia i se spune cum să se îmbrace, împletească, stea la masă, iubească, gătească.
el, băiețelul, care învață să fie Bărbat. deci să lovească, să nu plângă, să nu exprime, să citească ziare.
noi îi învățăm pe alții să fie oameni. deci potăi cuminți și organizate.
m-am revoltat de mică. am fost o rebelă cu genunchii zgâriați. îmi amintesc de mama, îmi spunea adeseori - parcă ești un băiețoi :). partea asta mi-o amintesc cu drag.
acum revolta a ajuns mai departe. s-a înrădăcinat în mine cu toate puterile ei și îmi permite visul și zborul.
și acest vis și zbor m-a adus în fața unui om, care e mai speriat de efectele moralei decât mine.
știți cu ce suntem cumpărați-șantajați?
cu ideea că îi facem pe ceilalți să sufere. or, cauzarea suferinței este unul dintre păcatele cele mai mari ale omenirii.
oamenii mici moralizează. oamenii mici judecă. oamenii mici decid.
mărunțimea lor mă încărunțește.
nu îi judec. doar că vreau să fiu lăsată să zbor.
ce contează mai mult întro iubire?
iubirea sau ceilalți?
și asta.
9 comentarii:
drag
ma gandeam ca intre oamenii care incearca sa se inteleaga unul pe altul relatia e total diferita decat intre oamenii care se 'iubesc' in sensul pasional - ca in primul caz ei se accepta unul pe altul si sunt empatici unul cu altul si relatia lor e un fel de 'dragoste rationala' (probabil asta si inseamna agape sau caritas). iar dragostea-pasiune e manipulativa si dura si bazata pe santaj afectiv - pentru ca incerci sa-l faci pe celalalt sa fie 'al tau'.
nu sunt sigur daca e asa, dar imi pare suficient de credibil.
tu ce crezi despre asta?
Din nefericire, oamenii şi-au provocat suferinţa de-a lungul timpului, ca într-un joc stupid în care câştigă cel care provoacă suferinţa cea mai mare... Cel mai greu este să se ajungă la înţelegere, la acel nivel al comunicării care să asigure o convieţuire normală...
de acord.
insa stii ca se poate intampla o inversare dureroasa. uneori relatia parinti-copii devine una pasionala. deci joc. deci copilul tau devine obiect al tau. orice ar face trebuie sa nu uite ca este posibil sa te faca sa suferi. aici ma deranjeaza. ca unii copii nu pot actiona cum doresc pentru ca sa nu isi *loveasca* parintii. intr-un mod miraculos, acesti copii devin frumosi si inteligenti si tare tare buni. dar in incapacitatea de a construi o relatie. asta e prima parte care doare.
si ma mai doare ceva. dar asta...
Cris, din pacate este asa. tot felul de interdictii stupide, care fac din natura noastra umana doar un soi de butoi care poate fi psihanalizat.
ai visat ca faci sex cu mama ta???? e grav. te-ai indragostit de cineva mai tanar sau mai in varsta? e grav. iubesti pe cineva casatorit? e grav.
prea multe gravitati. ma doare.
Angela,
nu cred ca putem trai fara interdictii, in
viata de zi cu zi. Doar visele n-au granite. Sfideaza toate interdictiile.Ne dau acea libertate mult dorita.
Nu dau sfaturi. Nu emit teorii. Nu stiu prea bine sa explic nici ce mi se intampla. Sau ce mi s-a intamplat.
Totusi , ceva am invatat , cu siguranta- functioneza niste chimii intre noi. Ne atragem, ramanem, mai mult sau mai putin alaturi. Depinde cat pot dura reactiile , fac o gluma, electronilor care compun substantele.
Se zice ca sangele apa nu se face. Cred in asta. Chiar cred. Dincolo, sunt doar cuvinte. Si trairi, cat rezista.( nu se epuizeaza in acelasi timp, asa-i?).
p.s . poate ca nici n-ar fi bine..
stiii cum e Gina?
cum vad eu?
problema nu e in interdictiile care ne permit sa rezistam.
problema e in judecarea celuilalt, incercarea de a-l face sa se simta vinovat pentru propriile trairi si sentimente. asta ma doare.
iar trairile. da, cred ca nici nu ar fi bine sa reziste :) toate in acelasi timp, ar crea uniformitate. deci ar lipsi criteriile prin care putem departaja iubirea de pasiune.
visele nu au granite. da :)
"m-am revoltat de mică. am fost o rebelă cu genunchii zgâriați. îmi amintesc de mama, îmi spunea adeseori - parcă ești un băiețoi"
Aşa eram şi eu, alergam după băieţi şi îi băteam fiindcă nu erau cuminţi.
Bieţii nu ziceau nimic, dar aveau grijă să nu mă mai supere altădată.
Te îmbrăţişez cu toată dragostea!
E urât când fericirea e ingradita cu garduri exterioare foarte inalte.
In interiorul tau poate fi paradisul iar din exterior paradisul tau sa fie asemanat iadului. In general aceasta situatie înseamna "Pasiune Pura". Stiu. E foarte greu de dus. Uneori imposibil. Esti ca între ciocan si nicovala.
mi se pare mie,sau aici e un club de feministe?:))
educatie nu vine doar din vorbele parintilor...
ce conteaza intr-o dragoste? sa te dedici
Trimiteți un comentariu