octombrie 14, 2008

po - stare

în biroul meu
la geam

frunzele se lasă în jos ca
mâinile obosite poate că
plâng poate că aşteaptă sfârşitul

de ziua ta Parascheva, te rog sa găseşti loc şi pentru mine la picioarele tale

după

voi aprinde lumânări de speranţă pe toate străzile oraşului mă voi
încinge cu un brâu de culoare albastră şi voi merge în munţi

singurătatea să mă însoţească
şi nimeni să nu îmi poată spune că am

omorât un copil cu
tăcerea mea

2 comentarii:

Dacul spunea...

în biroul ei
la geam

frunzele cresc în sus ca
mâinile ridicate poate că
râd poate că aşteaptă un nou început

de ziua ta Paraschieva, te rog să o ai în pază până dimineaţă

după

voi aprinde lumânări de speranţă pe toate străzile oraşului mă voi
încinge cu un brâu roşu-albastru şi voi merge în munţi

doar ea să mă însoţească
şi toţi să îi poată spune că a

născut un copil cu
tăcerea mea

angela spunea...

......ce frumos stii tu sa intorci lucrurile spre viitor.
multumesc