mai știi
trecerile neatinse dor
de parcă aș atinge o piatră cu degetele
apa ei îmi face părul greu
crește
lumina lui scrie
urme
pe palme
un drum lung spre tine
crește
dorul
cercuri
acum spune mama
închide ochii și dormi
tăcerea e ca pasărea
nu zboară niciodată
singură
ps. fotografiile sunt preluate cu acordul autorului, Octavian Cara
9 comentarii:
cantec de leagan
carari neatinse-
zbor nesfarsit.
liniste
in
trei.
verde
sub pleoape
albastru
de ape..
m-am indragostit de aceste poze, parca-s fascinata :)
Foarte inspirata ”instalatia” de cuvinte si imagini! :)
A doua imagine este fabvuloasa!!!
Pasari ce sageteaza vazduhul deasupra intinderilor de ape poarta doruri si taceri spre destinatii indepartate...
Zborul este sport de echipa si calatoria la inaltimi devine o aventura mult mai securizata.
Frumoase unghiuri si cadre surprinse in aceste imagini!
O noapte linistita, cu adieri proaspete!
servus!
da, cît de tare dor, trecerile neatinse... nu credeam că dor aşa...
toate cele bune!
Cautam firul unui zbor!!!
Pe aici zboara cocorii.
.
Creşte dorul
Palmele tremură
Linia destinului
Se contorsionează
A speranţă...
PS - fotogafiile sunt excelente...
Trimiteți un comentariu