FUSTA I

prima linie identitară feminină este relaţia cu tatăl. cum a fost de ce a fost cum a fost şi ce intenţionează o viitoare femeie sa înveţe din aceste experienţe îi determină capacitatea de a fi fericită. deci aici Freud avea dreptate.
si acum despre violenţă şi tandreţe ca antipoduri sau nu. aici tot vreau sa invoc una dintre cele mai bune cărţi psiho-sociale ale omenirii - E. Berne Games people play. si sa ma joc cu trinunghiul victima-calau-salvator. dar o voi face maine, cand voi avea mai mult umor si autoironie.

a doua linie? ha ha e prezenta in imaginea de mai jos si in postarea de mai sus. pe care tocmai am sters-o
:)

II

ok.
muzica am, mai invat cum sa pun video si apoi imi suflec manecile si ma apuc de scris ceva pe CF. sa imi mearga sa ma tina matura :)

sa vedem

cum arata asa si daca ma descurc cu acest sablon, incerc sa experimentez sa devin sa zbor sa fug si sa pot rade de tot

va fi vânt

vânturi născute-n femeie îi adună pletele-aproape
degetele se îngroaşă torc vise de copil
mama spală lacrimi le unge cu fulgi
na ni na

stele stranii întind funii de fericire ne agaţă la uscat
întotdeauna pregătiţi pentru o nouă iubire
pielea se subţiază sub ea tăcerea adună tristeţi
mama stoarce speranţe le unge cu lacrimi
na ni na


munţi asurziţi îşi dansează colţii pe la chingile iernilor
scutură fricile din poveşti
mama mea stoarce lumina o unge cu dragoste
na ni na

te voi învăţa să înoţi
îţi voi întinde toate apele la picioare
inima ta să înflorească la asfinţit ochi verzi de fecioară

auzi cum scârţâie porţile lumii le las să treacă prin mine apoi
le adun şi fac focul
pentru tine

mama

jocuri carmencitice

dorinţele noastre luptă-ntre ele
se zbat se ciocnesc pe scurt

a b c hegelian
istoria pierde spiritul câştigă

îşi lasă funiile pe lângă genunchi îi adună în ghemuri îi rostogoleşte plini de praf şi de frică

ca să vezi i-am găsit

într-un anticariat vechi şi singur
într-un fotoliu pleoştit un demon dansează Tananica
visează să ne ştirbească singurătatea din dimineaţa cafelei

ca să vezi
amazoane experte în chiromanţie desenează texte pe agonia descălecate de identitate
mătură naivitatea cu zâmbete ironii şi altele hei

uite-te
orgasme lexicale montate de brecht
incertitudini în lumina reflectoarelor

caustice horoscoapele lor prezic decizii pentru duminici încinse cu pelin
la brâu
mă voi parfuma cu măr verde
instinctele mele mături supersonice vor călători prin tine prin ei

tu joacă-te cu povestea
şi dă-o mai departe

dubito ergo simt

peste un an va
exploda o inimă
într-un metrou

cineva se apleacă peste trecerea dintre peroane

se derulează evenimente

la asta mă voi gândi mâine

îşi pune mâinile cruce pe genunchi
unghiile cresc rup
venele altora se răsucesc în jurul gândurilor
şi tac

/numai aşa îşi zugrăveşte viaţa/
o iubire
două iubiri
trei iubiri

şi un lup să îi intre în casă

la trei zile vom face sarmale
la şapte vom comanda vin
la 40 să vii la plăcinte

uneori nici tacerea nu salveaza

filosofia a fost dintotdeauna tăcere.
asupra marilor răspunsuri. asupra marilor întrebări.

mă gândesc la tăcere ca la un limbaj care nu permite diferenţierea lui a fi şi a asculta. marii filosofi ştiau sa tacă în momentele importante.

deci asta am de învăţat.

să tac

şi atunci poate că piatra ar cădea din muntele meu şi eu aş uita despre mitul lui sisif.
şi alţii ar uita de mine
pentru totdeauna

skismogenetice

discursul femeii
Talie de viespe

despre geneza moralei şi a raţiunii
putem scrie tone de praf vor cădea
peste ochii închişi de copil
se lasă noaptea

atingerile tale fluturi care îl învaţă să zboa
re


despre scrâşnetul dinţilor şi furie putem
desena tone de frunze vor cădea
peste mâinile întinse ale femeii


simte fricile iminente furnici în picioa
re



violenţa naşte monştri
bate inima ei

tuc tuc tuc
t
u
c
i
u
re

po - stare

în biroul meu
la geam

frunzele se lasă în jos ca
mâinile obosite poate că
plâng poate că aşteaptă sfârşitul

de ziua ta Parascheva, te rog sa găseşti loc şi pentru mine la picioarele tale

după

voi aprinde lumânări de speranţă pe toate străzile oraşului mă voi
încinge cu un brâu de culoare albastră şi voi merge în munţi

singurătatea să mă însoţească
şi nimeni să nu îmi poată spune că am

omorât un copil cu
tăcerea mea

andiv şterge praful de pe mine cu mâneca

salată de

să nu laşi urme pe
zăpada mea le voi
şterge cu un burete de silicon albastru cu roşu


andiv
îşi trece mâna prin păr ordonat atent încă mândru de podoaba sa/
să ştii că nimeni nu te va iubi aşa cum te iubesc eu/
te pun într-o vază liniştea să îţi atace urechile şi ochii
doar da-li-da
pe aici doar
doi-ne

andiv îşi mângâie barba
hehe să nu laşi urme pe covoarele mele sunt pături de noapte se transformă în fluturi mă acoperă/
ia un aspirator din acela modern şi retrage-te amice/
nu te mai mint

andiv îşi citeşte
/dorinţa este constituentul omului/
fiecare cu ale sale amice
/să nu mă depăşeşti/
unu doi trei patru cinci/
rămânem la patru e cifră
frumoasă

andiv îşi măsoară viaţa în frunze căzute

/toamna asta e galben

pe mătura mea supersonică între spaţii româno comunist erotice

jurnal de bord I

durata călătoriei: 1008000 secunde pământene, 1 brrrrmrr raybradberian, 2 jumătăţi de iubire

domenul www.ro începe în gara de nord bucureşti, de aici încolo extensii în toată reţeaua

subdomen http://www.postfreudiene.ro/

www.postfreudiene.ro/dragosteamea.html

pe drum spre casa de acasă
ca în închisoare multe paturi supraetajate
la etaj doi colegi de şcoală joacă poker ca să poţi juca trebuie să îţi săruţi partenerul

în stânga mea alte două fete

ha! uite şi o experienţă lesbiană pe sufletul meu

la un moment dat e o rokadă şi unul dintre colegii de şcoală căruia nu i-am vorbit niciodată ajunge în faţă deci
el e alesul

în spatele meu un baiat prima mea dragoste mort cu câţiva ani în urmă
ha! oare de ce nu a trecut el în faţă el dragostea mea îngropată în copilărie şi în pământ

i-am spus uneia dintre fete.
astă noapte l-am visat de două ori tu ştii
e mort

www.postfreudiene.ro/fatamea.html.

o ţin pe fiică-mea în braţe mâinile se solidifica

frig e atât de frig că scârţâie zăpada
chiar şi cea pe am adunat-o sub unghii

e cu vre-o trei ani mai mică îşi păstrează însă
faţa de femeie începătoare.

Cineva cu o serie de seringi în mână ne injecta anti-freeze.

oare fata mea nu îngheaţă oare ce să fac să o salvez.

Ne cărau prin zăpezi pentru munci.


frig extrem de frig atât de frig că scârţâie zăpada
chiar şi cea pe care am pus-o sub limbă.

la un moment dat niste curve ne-a ieşit în faţă erau bine îmbărcate cald aveau în jurul gâtului pulovere colorate

fata mea cu spatele gol fata mea îngeaţă la mine în braţe

rânjeau ironic curvele şi una dintre ele
mai caldă de felul ei şi mai puţin frumoasă îşi
scoate vestonul şi îl pune pe umerii fetiţei

dar fata mea cu spatele gol fata mea îngeaţă la mine în braţe

m-am trezit de urlătura şoferului doamnă dar nu vă treziţi o dată am ajuns la bucureşti

http://www.şaseşiunsfertgaradenord.ro/

gările cu toată forfota lor cu posibilitatea de a te adânci în tine de a te surpa
şi celorlalţi nu le pasă
îmi dă întotdeauna
liniştea ziarului aşezat cuminte pe raft

gara e locul în care singurătatea ta împletită cu a lor se dizolvă în cafea sau în vodcă ieftină

www.pedrumînapoi.ro/fantasme.html

alături de mine pe banchetă un tip bărbos scrie sms-uri necontenit dacă mi-ar fi fost adresate aş fi luminat toată pe ecranul telefonului o cruce mare are degete la fel de lungi ca sms-urile pe care le scrie le întinde spre mine mă cutremură atingerea ştiu a cui e o
simt trece pe lângă gât şi mai jos spre suflet
ah, stai

http://www.chisinaucomunism.md/

singura imagine pe care o reţin este fundul alb prea alb al unei tipe se scurge din blugi
de alb ce e am impresia că ar fi un maiou nu fund celulitic de comunist

nimeni nu m-a omorat total nicodata

îmi
dau jos zâmbetul aciuat
în gropiţa din obrazul stâng sau drept
nu mai ştiu
peste tot jumătăţi de măsură
nimic autentic râde filosoful muzica lui Wagner îi cutremură pereţii
stomacului

hermeneuticile pozitive provoacă greaţă

lumea e o poveste în care trăim din nou şi din nou aceeaşi istorie
vine valuri peste noi şi apoi ne uită prin cărţi
prin birouri
pereţii ascund
o oglindă
să mă văd
e simplu


buzele tremură
de parcă nimeni nu le-a atins niciodată

îmi las degetele să le mângâie
nu plângeţi le zic voi sunteţi
două jumătăţi tot timpul alături
veţi muri în aceeaşi zi
ca în filme celebre

îmi las degetele să mângâie
curg pe lângă coapse
le aranjez pe lângă fuste
ajung în pantofi
mare mijlociu mic arătător
4. inelarul s-a dus la plimbare şi nu s-a mai întors


uneori îmi doresc ca medicii să fi găsit în sânul meu
cancer

nu am reuşit să mă îmbolnăvesc total niciodată

mă dezbrac de metafore şi spun

taci