frumoasă, deosebită, de o mare tandrețe.
a fost una obișnuită. doar câteva lucruri normale, oameni dragi care mă sună de parcă ar ști cum vin valurile de dor peste mine.
astăzi mă întreb: cum se construiește realitatea noastră în funcție de expectanțe, de proiecții, de vise. și
insert. cifra 9, de la care așteptam emoții sau evenimente deosebite.
in numerologie nouă are un loc aparte. nu voi vorbi despre el aici.
dar din momentul din care am ajuns acasă mă uit la un tip special de tarot.
Cagliostro Tarot.
si interpretarea:
si interpretarea:
Like a child full of wonder, gaze into the mysteries of your inner life.
și zic așa. ce a trebuit să mai aștept de la cifra nouă? am ce îmi doresc. și de ce să mă mai întreb asupra naturii umane. asupra dorului, darului, așteptărilor.
dar mă întreb. și mă bucur că pot întreba.
de ce oare nu ne liniștim din simplul motiv că suntem iubiți, că trăim, că iubim.
ce căutăm?
ps. această fustă se desface în fața celui CARE ESTE IUBIREA LUI DUMNEZEU.
12 comentarii:
cautam, poate ceea ce arata acea carte de Tarrot, acel nr 9 (tare 'simpatic'si mie)
am fuuugit !
cu gindul la tine ;)
cautam certitudinea.
ca e asa cum zicem ca e cand ne zicem ca asta ar trebui sa fie de ajuns pentru linistea noastra... :)
Ce cautam?
Cred ca niciodata nu suntem pregatiti sa raspundem la intrebarea asta. Dar este extraordinar simtamantul cautarii. Ce ne-am face, daca ne-am opri?
Si stii ce mai cred, Angela?
ca importanta este cautarea si nu gasirea. Ca si calatoria...
De ce liniste?
Prefer nelinistea..
Solitudinea este un bun, problema este un bun,iubirea este un bun, ceea ce faci din tine si cu tine este bine, specialul te face sa radiezi astfel incat sa poti fi descoperita!
Credeam ca in fiecare zi asteptam sa fie o zi speciala! :)
Cum se construieşte realitatea din jurul nostru? În primul rând, sub ochii noştri. În al doilea rând, cărămidă cu cărămidă, speranţă cu speranţă, vis împlinit cu vis împlinit. Cel mai bine este atunci când reuşim să o construim în doi...
Eu nu astept sa vad constructia, imi place mersul, iubesc drumul, asa cum este el.
Din cand in cand astept..si daca nu vine , ma nelinistesc, dar nu-mi displace. Acum astept toamna. ii prind din mers frumusetea, gustandu-i culoarea.
Trec, ma uit, astept, nimic..
servus!
oare asteptam la fel de multe si de la noi înşine? sau măcar recunoaştem contrariul? :)
un sfirsit frumos de saptamina sa ai, cu liniste si soare!
numai bine!
in curand, vine toamna. ca o traire noua. 9? :)
Un apel caritabil si multumirile mele anticipate pentru permisiunea de a-l posta si la tine:
http://elenasbarcea.blogspot.com/
ana
sper ca esti plecata si ca simti aerul culturilor diferite :)
ajnanina
problema e, dupa cum o vad eu, ca certitudinea este in interiorul nostru. daca vrem - o avem :)
Gina
si eu sunt mereu pe drum. si imi face bine. am si gasit ca drumul de toamna, desi greu, desi mi-a umflat picoarele butuc, este al meu.
toamna e mai inteligenta decat alte anotimpuri.
Irina
optimism si deschidere. deci,Irina.
Andi
si eu cred la fel. am postat. sper sa ii si fie de ajutor.
Cris
realitatea se construieste numai cu iubire. :)
Flavius
oare asteptam la fel de multe de la noi insine? am la ce gandi :)))
InBonobo
da. :)
Trimiteți un comentariu