săptămâna trecută, miercuri, am fost împreună cu Natalia Munteanu şi Ion Grosu la liceul Gheorghe Asachi, Chişinău, clasa 1 D la un atelier de filosofie cu copiii.
am citit impreuna Motanul Suki şi floarea. nu vă spun despre ce e textul. copiii au decis că este despre ce înseamnă a fi prieten adevărat :) aşa să fie.
la început, am creat comunitatea de învăţare. fiecare dintre ei a ales un nume pentru obiectul creat pe loc şi şi-a trecut prima literă a prenumelui pe tablă.
apoi, Ion a citit textul. fiecare dintre ei a urmărit lectura cu un interes deosebit.
după, a urmat chestionarea. mintea lor funcţiona ca un ceas bine pus la punct.
"Prietenia este, am ajuns noi la concluzia atunci când nu contează cum te simţi, şi te joci cu celălalt"
în etapa de reflecţie, fiecare dintre ei a desenat prietenia. unii au
apoi, mâncat de bomboane şi umplut de culori FILOSOFIA
ps. fotografiile au fost realizate de Ion. mă tot miră capacitatea asta a unui fotograf să surprindă momente de frumuseţe peste tot. Mulţumesc, Ion. :)
Mulţumesc Nataşa :)
şi copiilor din mine, din ei din ei din ei :)
24 de comentarii:
Prietenia inseamna a fi sincer chiar si atunci cand taci
interesanta pozitie, Anonim. in tacere poate exista falsitate?
bun venit printre fuste :)
Intersantă lectie, felicitări!
În tăcere poate exista falsitate. În orice poate exista falsitate. Mai putin în candoarea copiilor. Zău!
Calin
si daca am reusi sa pastram inocenta din noi, toti cei adulti si seriosi,
ce tacere frumoasa ar putea exista!
sunt de acord cu faptul ca prietenia inseamna sinceritate, dar mai sunt atatea elemente, care pot fi adaugate cocneptului!
care sunt ele?
Angela,ma feresc sa formullez definitzii; ma feresc si de cele formulate de celebritatzi- prea se potrivesc la toata lumea; cred ca itzi este prieten devotat cel care nu te paraseshte niciodata..
deci esti de acord cu copiii clasei I, se joaca cu mine, indiferent daca se simte bine sau nu?
cred ca a fost cea mai completa imagine a unei prietenii. pentru ca erau sinceri.
totodata, pentru ca filosofia cu copiii este un atelier de gandire in primul rand, a fost important sa le punem intrebari, care i-ar fi pus in situatia sa conceptualizeze prietenia. et voila!
cel care nu ma parasesti indiferent de cum sunt si cine sunt si ce trasnaie am mai facut si de data asta...
eu de exemplu tare multe mai fac
Mie dor de vremurile copilăriei. Atât de dor îmi este încât copilăresc şi acum... Şi am observat că poate fi trăită viaţa şi aşa...
aaaaaa!!! simt exact despre ce vorbesti si mai si stiu!
si cand imi spune lumea Maturizeza-te, zbor de bucurie!
bun venit printre fuste socratice, Cristian. ne citim :)
eu nu am timp decat sa iti multumesc tie .
tot uun copil
Iata ca in Chisinaul aflat in criza politica, in criza economica in orasul cel crizat, apare Angela cu ideia ei nastrusnica de a vorbi copiilor despre filosofie. Daca imi aduc bine aminte despre filosofie mediile chisinauiene isi aduc aminte din an in pasti si nici atunci corect. Intr-o lume care nu are timp sa se mai opreasca din mers, intr-o lume in care reflectia si gindul nu sint obisnuinte, iata ca vine o furnica a pasului marunt care seamna un graunte de intelepciune poate, poate iese o floare. Un gest nebunesc. Dar un gest e un gest. E o actiune. Normalitatea, putina cit a mai ramas e debusolata. Intelectualii blazati. Iar cuvintul de ordine al zilei supravietuire se cheama. Furnicuta Angela gaseste timp, resurse si putere pentru actiune. Altii, blazati doar privesc. Furnicile de obicei inving. Chiar daca dureaza mult timp.
Prieteniile adevarate sunt rare, si putine. Eu nu cred in prieteniile superficiale. Nu mi se potrivesc. E un teritoriu complicat, plin de fuste, my socrate.
Copii nu au aceste intrebari, probleme, pentru ca ei sunt deschisi... înca.
wow
fericito! si fericiti ei dragii de copii; vreau sa vina fustele pline de culori si la al meu pitic, superba experienta pentru ambele tabere, cred ca ti-ai facut o gramada de prieteni
prietenia e cand imi cer ultima bucata de ciocolata x si y si eu o daruiesc lui y asa ziceam cand eram copil, pot sa mai spun?
Victor,
daca fiecare dintre noi ar incerca sa gandeasca asupra proriilor actiuni, 5 aprilie ar fi fost o zi de pace si de sarbatoare.
cat despre furnicuta...hm..mai degraba sa invatam sa zburam :)
Maritutza franceza,
prieteniile adevarate sunt! dar e un teritoriu plin de fuste, agree!!!
FABRICA DE ABSOLUT e in mana mea si o citesc...si ce sa mai spun? MULTUMESC!!!!!!!! astazi ziua mea e luminata de cartea trimisa de tine :)
Gala, Gala
primesc conceptia ta despre prietenie :) sa traiasca y!
dar a fost o experienta extraordinara, fara discutie :)
deja avem invitatii in alte clase, la alte licee. deci - a inceput!!!
Ana
copiii isi spun multumesc unul altuia. ai revenit!!!! te vad!!!
genul meu de poveste :)
mulțam...
un foarte bun exemplu:))) copiii invata sa gindeasca... bravo!
Andi
cu placere :)
stihia ta - gandirea, ai? si jocul!!!
Dumitrita
multumesc
o placere postarea asta! si acum pot sa fac si un compliment de luat literalmente, referitor la fusta: superba:)
Îti răspund la întrebare. În afară de prietenie, în sinceritate se află si o doză bună de candoare, genul acela de stare în care renunto la plasa de sigurantă.
Maria,
ma inchin si daca esti in MD, te invit in perioada 3-5 iulie la festivalul Art Labirint, pentru workshopul pe Consiliere filosofica!
vezi ca am demarat :)
Calin,
renunti la o plasa de siguranta in prietenie sau mai degraba devii sigur ca sinceritatea ta este acceptata de la sine?
Deci Fabricuta a ajuns la destinatie. Precum vezi n-am timp de zboriri multe... dar cum prind un ochi cum vin sa va mai vizitez.
Tu o sa privesti cartea cu olti ochi ca mine... sunt ocnvinsa. Are teme mari, ce infierbânta mintile omenirii oricind si la orice ora. E incredibil de actuala (si cind te gindesti ca a scris-o prin 1928 parca...
discutam dupa ce o citesc
Multumesc mult, Mariutza :)
Angela, mersi de invitatie, tare mi-ar placea, dar nu voi fi in MD((Sper sa aiba succes workshopul!
sper si eu :)
bafta, acolo unde esti :)
Trimiteți un comentariu