martie 22, 2009

FUSTA IX. SINCERITA te versus frica

"Nu le îngăduim decât copiilor şi nebunilor să fie sinceri cu noi; ceilalţi, dacă
au îndrăzneala să-i imite, se vor căi mai devreme sau mai târziu pentru asta." Cioran. Cugetari.


pornesc de fiecare dată cu dificultate în analiza sincerității. nu vrea să se spargă atât de ușor nuca asta :)

să o despicăm împreună.

what is sinceritatea de facto si de jure? ce ma fac cu ea? au fost unele dintre întrebările care au rămas descoperite.

primo. de jure. putem vorbi despre sinceritate par raport cu adevărul. nu voi implica actul comunicării până când aici. lăsăm exprimarea ei pe mai târziu. să vedem ce înseamnă a fi sincer de fapt. înseamnă:

a. Eliade, Solilocvii.

"am adunat in caietul acesta o serie de reflectii si de indoieli a caror unica valoare e sinceritatea lor, nuda, nestilizata, asadar nealterata. De aceea, desi angajind sporadic intrebari filozofice, nu pretind a scrie filozofie. O filozofie eficace implica nesinceritate. [...] Sinceritatea e adesea alaturi de adevar sau impotriva lui. [...] Adevarul e prin firea lui nesincer, fiind fructul multor automutilari (renuntarea la subiectivism, alteritatea), rezultanta multor judecati care imi sint poruncite din afara, ma violenteaza prin structura lor logica, obiectiva si ma stapinesc prin necesitatea lor. Fiecare a indurat cel putin o data umilinta abdicarii in fata unui adevar, desi pasiunea de a-l cauta si a fi violentati de legile lui se pare ca biruieste intotdeauna, impotriva oricaror umilinte si oricitor degradari."


in ordine absolut aleatoare îmi amintesc de Kant. sinceritatea, corect fundamentată spune nenea, este capabilă să pună în evidență cele mai frumoase părți ale omului.

mai departe. sinceritatea este un act de atitudine pe care o avem sau este un fapt de a fi?

1. Sinceritatea priveste stari de fapt. aici vorbim despre onestitatea de a nu ascunde lucruri care ne sunt cunoscute, despre capacitatea de a spune adevarul, bla-bla-bla.


2. sinceritatea ca stil de viață, asemuită cu naivitatea sau prostia sau grosolănia. și aici ajung la exprimare




si din această perspectivă nu poate fi raportată la timp. una dintre greșelile majore ale oamenilor este tocmai această cadrare temporală a unor stări.
sinceritatea nu poate fi măsurată astfel. ea nu poate fi măsurată. și atunci, Maria
nu poți întreba cum știu dacă sunt sincer.
ea este pur și simplu. și se poate schimba în orice moment. sinceritatea din această perspectivă este autenticitatea în sine. și nu contează cât va dura.

sa vedem acum de ce ne-am adunat :)


din cele 100% din mesaj, in caz ideal la noi ajung 25%, ne spun specialiștii în comunicare. și atunci din intențiile noastre rămâne doar ....intenția. toate întrebările de la care am pornit se reduc la una.

POT EXPRIMA SINCER CEEA CE SIMT CA SĂ NU RAMÂN DEZGOLIT ÎN FAȚA CELUILALT???? să îi pot păstra iubirea. să pot păstra relația.

nu. nu poți.

pentru că îl canibalizezi. pentru că îl faci să fie vulnerabil în fața ta. nu pentru a răni. porcărie asta. îi rănim pe ceilalți fie că vrem fie că nu. și ne ascundem în spatele valorilor.
deci să taci nu pentru ca să nu rănești.

să taci doar dacă îți este frică să nu îl pierzi.

ultimul citat.



am fost sinceră. mâine poate o să îmi pară rău. dar am trăit intens ceea ce am scris. simțit. trăit.
ce alegem deci?
zborul sau mersul pe langa gard?
Trimiteți un comentariu