Fusta 12. cunoașterea de sine și acțiunea de alții. mama măsii de viață

ca astăzi, cu mulți ani în urmă a murit Schopenhauer.


tot ca astăzi, s-a născut Beigbeder.


mă gândeam azi dimineață că cele două mari modele pe care le folosesc pentru a analiza lumea și ceea ce mi se întâmplă sunt cel francez și cel german.

de obicei, când am nevoie de oameni, de relaxare sau de melancolie aleg structura franceză. deconstruiesc pentru a crește sisteme noi. mă las dusă de val, pentru a fortifica. iubesc, pentru că iubesc. :)

Beigbeder zice: dacă vrei să te iubească cineva - părăsește-l. Un roman francez

poate fi aplicat în două cazuri:

1. ca și strategie de iubire. în cazul acesta vorbim despre o economie a furtului. doar că, în acest caz, se poate întâmpla ca cel/cea părăsit/ă să nu mai aibă răbdare cu jocurile tale. și atunci pierzi omul/oama pentru totdeauna.

2. când plecare e inevitabilă. când rămâne doar mila, care până la urmă te cuprinde atât de mult, încât te trezești întro mlaștină, care te absoarbe. și tu nu mai ești tu. ești un mecanism, pe alocuri funcțional, pe alteori defect. dar gol.

și apoi, intervine gândirea germană.

Schopenhauer, demonstrează în Lumea ca voință și reprezentare, că nu numai evenimentele din viața noastră ne fac nefericiți, ci și cugetarea.

Aceasta, la randul ei, ne creeaza necazuri infinit superioare.

.

Pentru a înțelege și evalua ceea ce mi se întâmplă, aleg să mă cunosc pe mine. și aici e Kant. pot alege să alerg în urma carului, urmărind evenimentele, pe care pot să le văd și simt, și cunosc sau pot alege să trăiesc conformă cu mine. cu ceea ce sunt. așa cum sunt. uneori retrasă și timidă, alteori nebună și nonconformistă.

Mama îmi spunea în copilărie că îmi va fi greu, că oamenii nu mă vor accepta și iubi pentru independența mea, pentru necesitatea de a analiza tot ce văd. pentru capacitatea de a observa. Mama mea avea dreptate. Dar am rămas așa cum sunt. și de câte ori am nevoie, găsesc o carte, care mă ajută să ies din mine și să mă îndrept spre lume.

La mulți ani, Beigbeder.
Dormi liniștit, Schopenhauer.

viața fără voi e tot viață.
pentru mine sunteți amândoi departe. și aproape. ca și toți ceilalți. în afară de omul pe care îl iubesc.
dar despre lupta pentru fericire - data viitoare. și despre lupta pentru a fi tu însuți/ăți.

http://www.youtube.com/watch?v=CmwRQqJsegw&feature=autoplay&list=PLD5C6D53658B895EA&lf=mh_lolz&playnext=5