heart made

păsări din saragosa
îşi curăţă penele şi zboară

amintirile sunt palme întinse pe pământ
ca în jocul cu stelele
ale mele sunt mai mari mai adânci mai profunde
sa nu
mă uiţi într-un sipete
va veni apa
şi numai intermitenţe

fiecare cu blogul lui
fiecare cu doruri

metafizica nu e o ştiinţă
metafizica e un talent

departe
aproape
niciunde
iubire

categorii
în care
păsările
nu pricep nimic

te loquor absentem (citit P. Quignard)

vântul îşi apasă sărutul pe mâinile iernii
zburătăceşte lumini

unii îşi lasă aripile
acasă
cei de la birou
se topesc de căldură

alţii le lasă-n
birouri
cei de acasă au alergie
la praf

prea multă tăcere
întunecă ferestrele
dau la o parte tristeţile

într-un microbuz o femeie se uită pe geam şi cântă colinzi ca un copil de opt ani


când nu ştii unde să îţi laşi aripile
urci noaptea pe acoperiş

de la etajul 20 lumea este o hologramă
a fiecăruia

FUSTA VI. despre emotie si ratiune.

pentru Maria.

am spus ca voi reveni cu un post despre raportul dintre emotie si pasiune. chiar daca numesc acest post Fusta VI, imi las libertatea de a sari de la a fi femeie la a fi om. acest raport m-a interesat o lunga perioada in mod special.
o data, pentru ca nu am inteles niciodata de ce m-i se intampla unele lucruri, pe care aparent le poti explica rational.
a doua oara, pentru ori de cate ori gandirea mea se duce la plimbare, :) consecintele sunt dezastruoase.
a treia oara, pentru ca, date fiind cele intamplate nu pot si nu voi renunta la posibilitatea de a fi trista sau vesela si de a lua decizii in baza afectelor.

de ce? o sa va spun alta data :) - procedeu retoric numit "agatarea" :)

hai sa pornesc totusi pe emotie si ratiune. vorbim in acest cadru la inceputuri despre cele doua tipuri de rationalitate - semnificanta (RS) si operationala (RO). si despre minte si corporalitate.
am citit candva T. Ribot Logica sentimentelor. e o carte care poate fi un bun inceput. dar nu explica finalmente lucrurile.

RS este determinantul cautarii de sens, proprie femeilor si societatilor de tip traditional (ha! ce sexism frumos!). RO permite descifrarea cauzei si efectului si in consecinta descoperirea unor adevaruri mai mult sau mai putin aparente. este proprie barbatilor, orientati spre cautarea de solutii si societatilor instrumentale, de tip habermasian. se presupune, zice Habermas, Weber si altii ca primul tip de rationalitate este mai putin "rational" in sensul clasic al cuvantului. cautarea de sens, interiorizarea valorilor sunt semnifcante. RO pe de alta parte securizeaza. ea ofera instrumentarul necesar pentru care putem sa ne numim "mai destepti" decat animalele.

corporalitate si minte. corpul este irational in sine. face intotdeauna ce vrea si adeseori nici macar nu intuieste ca vrea. deci e afectiv nevoie mare. mentalul pe de alta parte, este o masinarie extrem de complicata, cu inputuri si outputuri, gata sa ingurgiteze tot ce vine din afara si sa supuna partea afectiv-erotic-apetitiva a noastra. si aci iesim din spectrul clasic masculin-feminin. pentru ca nu putem face concluzii de tip dualist - tie femeie, iti dau corpul, ca sa poti naste, iar tie barbate iti ramane mintea, ca sa o poti domina. :)

sa revedem ce a iesit pana aici. femeile sunt mai emotive, nu din cauza corporalitatii lor moi si pufoase, iar barbatii mai rationali nu din cauza ca au minte mai multa sau mai mare.
e un anumit cod, care permite acest lucru.

acum, la relatia valoare-emotie-ratiune. sa fie clar, atunci cand spun emotie nu ma refer la afecte clasic rutinare, ci la spectrul afectiv ca intreg. sunt valorile noastre rationale?
pot spune - IUBESC ACEL OM PENTRU CA...?
si cata corectitudine contine aceasta sintagma?
cand eram adolescenta mi-a spus cineva ca daca observi culoarea ochilor celuilalt - nu il iubesti. pt ca cel care iubeste vede intregul izvorat din omul pe care il iubeste

(in termeni operationali, acest om ar putea fi numit obiect al iubirii, dar cum sunt prea indragostita acum nu pot sa imi numesc iubitul obiect de iubit, desi si despre asta o sa mai vorbim in urmatoarea fusta)

naiva observatie. dar o sa o iau doar ca pe o trambulina. deci, cum ar veni, daca iubesc nu pot explica rational cauzele acestei iubiri. iubesc pe celalalt pentru ca este. asta este singura explicatie posibila a unei iubiri. si unde e rationalitatea operationala aici?

o mai caut inca.
daca voi ati gasit-o sa ma anuntati si pe mine :)

LA MULTI ANI

Send this eCard !


VA MULTUMESC CA SUNTETI IN VIATA MEA, ASA CUM SUNTETI SI CA ACUM VA BUCURATISAU SUNTETI TRISTI

MAINE E O NOUA ZI,IAR AZI NINGE

CRACIUNUL VINE CU MINUNI!

cu drag
de pe matura, impreuna cu Mos Craciun
as

de craciun corabia se construieste mai greu

SARBATORI FERICITE
pentru toti care imi sunt dragi si mai putin dragi, pentru cei care stiu sau nu, pentru cei care iubesc sau se pregatesc sa iubeasca
lumea e o corabie plutitoare

LA MULTI ANI!



peste două ape se întinde un pom de crăciun
oamenii sar de la un mal la altul se roagă ce ai
mă întreabă nimic spun e doar seara de dinainte de margine
mă nasc greu ca o corabie la asfinţit voi avea lucrări manuale

mâinile îmi vor fi pregătite de zbor cu tot cu degete voi înhăţa cerul
voi înveli cu el ochii tăi din albastru în roşu şi înapoi

buzele treceri spre nefiinţă ordonează mişcările ceas tic-tac numai erotice să nu fie
numai tandreţe

iar pieptul hm rămâne pentru mâine femeile aduc nenorociri pe mare

corabia lor se
în
ea
că

acest craciun diferit de altele ma tine pe net

am lăsat fire de aţă să curgă prin mine
mama îi coase în păr viitorul
de la 5 ani
vei fi mare şi vei fi femeie
trebuie să înveţi să coşi

am lăsat fire de viaţă să curgă prin mine
mama îi pune degetarul pe prezent
de la 13 ani
vei fi mare şi vei merge cu cineva într-o noapte noroasă
trebuie să înveţi să rezişti

am lăsat fire de vrajă să curgă prin mine
mama o lasă să doarmă cu trecutul în braţe
de la 27 de ani
vei fi mare şi vei uita

mirosul de portocale şi brazii şi ploaie multicoloră şi lumina parcă nu mai străbate la fel prin geamuri
doar mama mai stă de veghe şi spune
îţi trimit ceva de crăciun

tu
departe
te uiţi plictisit
hai să închid netul
nu e nimeni pe aici
doar îngeri în galben

ni
me
ni

litere himeră

să îmi las tăcerea să sune
pentru corinteni


ştii
iubirea se intensifică la
atingere

ochiul de marmură mă priveşte de sus
mă înţep în palmă
cu un ac ţigănesc
e
ca şi cum
aş pune degetul pe foc şi i-aş pârjoli pielea
exact acolo de unde mi-au citit ursitoarele

mirosul de ars se răspândeşte prin gură
plămânii fac grevă

nu mai fuma kent sur
nu mai spune tot ce gândeşti
nu mai citi mult

literele se intensifică la
lectură
produc sensuri care înţeapă cu un ac ţigănesc

atin
ge
ne

since feeling is first who pays any attention to the syntax of things...

de data asta fara fuste. doar eu.

ieri.
am citit o scrisoare deliranta prognozata sa devina articol de scandal in ziarele moldovenesti. acel cineva care a scris este departe. si nu se stie daca va avea vre-o data posibilitatea sa o faca.

astazi.
am inteles ca iubirea nu se povesteste. nu se spune. si nu se supara. si atunci imi mai ramane o singura dilema: cel care o spune, stie sa mearga pe mijloc de strada la o bucata de noapte si sa cante. dar nu stie sa vorbeasca.

despre ceea ce nu se poate vorbi, se tace. asa spune Wittgenstein, cel putin.
care e diferenta dintre cel care poate vorbi despre prea multe si cel care nu poate vorbi despre aproape nimic?

astazi

mai vad urme ale cautarii de sine. pe ici colo mai cade cate o caramida in cap. o ridic de pe jos / Fata, ai nevoie de ajutor. esti nesigura. poate ca problema e doar in faptul ca sunt ne-singura?

exact ca Garaz / despre filosofie, muzica si orbi. doar ca feminin. despre iubire, Portishead si orbi. orbii raman.

sa plece cine vrea.

FUSTA V (femeiesc, prea femeiesc)

să îmi laşi tăcerile să se adune ca ridurile sub ochii obosiţi
să îmi dezvălui regimul prezenţă-absenţă ca şi
cum
lumea ar cădea la picioarele mele după un dans de o noapte
nici un fulg nu mă va uda
nici o picătură de ploaie

doar tu
ştii să
îmi storci venele în paharul cu vin
şi să bei
totul
până la capăt

femeia pod transporta fericirile altora

MARIA TANASE-LUME, LUME
Asculta mai multe audio Muzica »

femeia pod
îşi arcuişte degetele
peste spatele bărbaților

impune treceri printre venele lor
în ele pulsează lumânările tăcere

de crăciun

parfumul de măr se simte numai în Japonia

femeia-pod deschide inimi doar vapoarelor mari

uneori zăpada îi transformă ochii în oceane atlantice indiene sumeriene arabe
uneori soarele îi transformă gura în pustiuri africane siberiene semantice

uneori se îndoaie
dar nu se rupe

niciodată

pur si simplu 4 decembrie

tacerile danseaza ca vrabiile in jurul unui graunte
ma
adancesc

printre ele

nici o matura supersonica
am pierdut praful

in

mlastina-lume

absoarbe parerile de rau
interdictiile

ma arunca

inapoi
nici un pas
nici inainte
nici
nicaieri

doar o senzatie de sticla goala deja bauta
si aruncata in tomberonul din piata garii

cand ochii vor rataci dementi
sa ma cuprinzi in tacere si
apoi
sa soptesti

nimic
nicaieri
niciunde

cum se face că

e mai uşor să
înveţi un om să facă dragoste decât să
iubească





actul iubirii este unul în care păsări străine se
așează pe vârf de inimă

de parcă ai urca pe străzi lăuntrice

prin oameni nu poți coborî
oamenii sunt scări spre dumnezeu
unidirecţionale

actul înţelegerii este unul de natura muzicii
întotdeauna rămâne o parte
care subjugă

şi asta va trece o întreabă prezentatoarea de la radio
iar mintea ei joacă festa
steaua pierde 3:0
tu cât pierzi în lupta cu viaţa

oamenii sunt un fel de scări


privirea mea de
eşti ultimul bărbat în lumea asta să
nu te sperie

încă mai pot trăi fără
câini pisici oameni
fără
centre tehno restaurante gări
fără
cărţi chiar

fără tine

n
u