iulie 09, 2016

fusta 75. vorbind cu tata.


Tata avea un vis.

La inceput, cand era mic, visa sa ajunga mare si sa plece din satul lui. sa nu mai fie nevoit sa manance din aceeasi "strachina" cu fratii lui si sa nu mai poarte camasa de in.

Mai tarziu, visa sa inventeze un supra-om, care sa fie liber.

De fapt, pentru el cel mai important in viata a fost sa fie liber.

Am avut cu el relatii complicate. Era plin de critici si nu aprecia niciodata ceea ce faceam. Macar cu un zambet. Dar stiam ca se mandreste cu mine. Si ca visul lui de libertate este si in sangele meu. De aceea eram atat de conectati.

Tata mi-a vorbit despre sex si despre ce inseamna sa fii femeie. Tot cu tata mergeam pe strazile Clujului si radeam ca doi adolescenti.

Tot de la tata am invatat sa privesc lumea si sa o observ. Si sa nu ma cred mai desteapta sau mai buna ca altii. Sa fiu om. Sa invat sa fiu om.

Acum, dupa ce au trecut trei ani de cand a murit, tata ma invata ca sunt destul de buna asa cum sunt. Si ca orice incercare de a te re-gasi incepe cu moartea. Mori pentru tine, cea care ai fost, pentru dorintele si atasamentele tale, pentru ambitia de a fi importanta sau pentru dependenta de alt om.

Trei ani in urma ochii albastri ai tatalui meu s-au inchis. Corpul lui a incetat sa respire. Liber. Eu am ramas cu inima lui in palme. Credeam ca vrea sa fiu mai buna ca el. Luptam pentru propria identitate si am devenit atat de rebela, incat alergam prin lume. Viteza ca sa reusesc. Sa reusesc sa devin mai buna, mai altfel, Ca el sa ma iubeasca.

Acum inteleg, ca la fiecare etapa a vietii - tata a fost unul dintre putinii oameni, care m-a acceptat asa cum sunt. Si m-a invatat ca sunt si ca fiecare clipa a vietii merita sa fie traita doar pentru ca esti.
Ca nu exista greseli, Ca nimeni nu vrea nimic de la noi. Ca suntem iubiti, Ca meritam sa fim iubiti.
Si ca cei care pleaca Acasa, in Marea lor Calatorie au nevoie ca noi sa ii eliberam. Ca ei sa poata fi liberi.

Dor de tine, tata.
Trimiteți un comentariu