august 30, 2011

FUSTA X. trântitul uşii şi alte libertăţi

cel mai greu, în relaţiile abuzive este să pleci.

am spus mai sus că maşinăria asta, numită manipulare, taie picioarele, distruge voinţa şi creşte în noi mormoloci, care nu mai pot vorbi, gândi sau se mişca. lumea devine atât de mare, că sperie. orice încercare de a deveni flexibil - apasă.

cei care ne fac să fim dependenţi apasă. milă, vinovăţie, utilitate. fiecare are un caz diferit.

la început am învăţat să ies în afara mea prin vise. mă întindeam în pat şi îmi imaginam lumi în care reuşeam să îmi adun bagajul şi să plec. apoi am găsit oameni cu care vorbeam pe net. despre cărţi, filosofie, orice. numai nu despre viaţa mea. acest tip de trăiri se povestesc cel mai greu. la un moment dat aveam impresia că nu se mai termină ziua. să înceapă viaţa mea de noapte. adică de viaţă.

apoi, am învăţat să ies din cameră la abuzuri verbale. timid, cu frică, dar ieşeam.

poate fi o greşeală discuţia. este o iluzie orice discuţie de clarificare. demersurile raţionale nu sunt înţelese şi nu vor face decât să justificaţi încercările de a salva ceva.

şi întro zi, am ieşit pe uşă, cu toate riscurile pe cap. nu am gândit strategii, nu am încercat să mă joc, să mă detaşez. am ieşit, fără să iau în calcul că nu am unde să dorm sau că alţii mă vor susţine. sau că nu.

aici am înţeles că singura uşă spre libertate este aceea pe care o vezi mai aproape. restul - sunt false.

după - înveţi să rezişti tentaţiei de a te întoarce, credinţei că omul se va schimba, milei, pseudo-iubirii. rezişti tentaţiei de a te închide în colivia fericirii. şi curge din tine tot. kilogramele, omenirea, speranţele, credinţa, prietenia, lacrimile, litrii întregi de alcool, fantasmele că se poate trăi şi aşa, judecata altora. totul curge.

şi e greu. dar nu imposibil.

cu uşa deschisă şi gol total începi să te zideşti din nou.
liber şi relaxat.

nu e nimeni care să îţi spună cât e de rău să fii singur. şi e bine-aşa.

12 comentarii:

nastica spunea...

mm. ce frumos, si ce de bine am nimerit peste posturile astea.
merci si pentru alte variante si metode.

fustasocratica spunea...

multumesc, Nastica
sper sa fie util.
si sa trezeasca discutii :)

Catrina spunea...

Angela, ca cititor simt aproape textul pentru ca ai descris propria experienta. multsam. desi, sigur, fiecare istorie e unica si nu poate fi comparata in intregime, chestiile astea de-ale psihologiei, mai ales relatia jertfa-calau mi-au fost mai clare cind am trait o experienta ce trebuia sa fie dragostea mult-asteptata si s-a dovedit a fi cea fara usi de iesire :( Acum ma gindesc ce pasi am facut gresit si unde am gresit.

K

sergiu spunea...

inteleg. greu, dar inevitabil. discutiile sunt bune doar cu cei deschisi pentru discutii. pentru ceilalti (care manipuleaza, abuzeaza, controleaza) e nevoie de actiune. doar asa pot percepe / intelege 'punctul tau de vedere'...

li spunea...

am trait jumatate din text. urmeaza, si intro zi...

fustasocratica spunea...

intro zi vei vedea cerul :)

samofrakiyskaya spunea...

După ce am citit postarea, am căutat de romanul lui Erich Maria Remarque - Noapte la Lisabona pe care îl citisem cu creionul în mână și subliniasem o idee asemănatoare, i-a venit vremea s-o împart cu cineva:)
"Я уходил от разума и шел к чувству, от безопасности к авантюре, из реальности в мечту. Я был один. Но на этот раз одиночество не было мучительным. Оно было окружено великой тайной."

fustasocratica spunea...

de acord, se poate discuta cu oamenii care nu te judeca si te sustin.
si de acord. e foarte greu.,,

fustasocratica spunea...

si eu Catrina. doar ca uneori, daca intelegerea e sustinuta de justificare si asta are loc in timpul relatiei, apare inca un motiv sa ramai...
dupa ce ai plecat, analiza te ajuta sa depasesti starile si sa nu mai calci pe aceeasi scandura.

istoriile sunt unice....daca am vorbi mai mult unii cu altii, poate ar fi altfel...nu stiu.

fustasocratica spunea...

frumos :).
si posibil.
multumesc pentru idee. am mai gast ceva asemanator si la alti autori, da asta parca unge inima :)

Irina spunea...

citind, iarasi mi-am adus aminte ca puterea e depasirea fricilor, sa fii curajos sa-ti infurnti viitoarele frici si indoieli, am vazut ca poti fi in afara raportului sclav-stapin, si atunci esti intradevar puternic pentru ca esti liber, mai ramine dupa asta sa inveti ce e autosuficienta si cum poti sa traiesti confortabil cu tine insu-ti fara sa cauti povete din partea celorlalti.

fustasocratica spunea...

da. de acord.