SAU DIALECTICA PUTERII ÎN RELAȚII DE IUBIRE
aș întinde mâna spre tine
ca și cum aș atinge sfoara printre rufele de la balcon
le pun de fiecare dată clești să nu zboare
le ia vântul le flutură
le atinge ușor
ca și cum
dorul este cuvânt de pus în poezie
imaginea creată de celălalt în iubire se plasează pe retina noastră cu viteza luminii. Libertatea, în pasiunea pentru a deține obiectul iubirii este un ideal descris in textele de filosofie. indezirabil. de ce libertate, dacă există El sau Ea? La ce bun să fii liber dacă nu poți fi alături de cel/cea care se strecoară în noi de parcă ar ști drumul de când s-a născut?
așa începe aventura iubirii. canibalizarea. de-centrarea ego-ului. (fie vorba între noi, asta, ultima este chiar bună până la un anumit moment) și în final, ne trezim mai slabi, vulnerabili, tăcuți.
sau ne lăsăm conduși de poezia iubirii în doi și suntem fericiți.
dar acesta, în toate situațiile este doar începutul.
într-o relație, aproape întotdeauna, unul se lasă iubit și celălalt iubește. Întrebarea mea era cine dintre cei doi este mai puternic.
Pentru a analiza ipotetic situația, ar trebui să iau câteva exemple.
pentru că în aceste exemple, se vor recunoașe cu siguranță cei care citesc, o să povestesc altfel.
am o prietenă tare tare tare dragă și veche cumva, ne cunoaștem de prin 90 și am împărțit cu ea literlamente ultima bucățică. deci, fata se mărită. Pentru că el o iubește. bun motiv. cel mai bun posibil. nu?
ce femeie nu își dorește să fie iubită?
ha!
ce se întâmplă?
devin atât de dependenți unul de altuli, că nu se mai pot despărți nici pentru o zi. ea - calcă, spală, gătește, gândește, face, - pentru ei amândoi. el o iubește. că asta s-au înțeles să facă.
nu, nu, nu. oamenii sunt tare fericiți împreună. SUNT???
au patru fini de cununie, nu mai știu câți de botez și merg împreună la mare. familie ideală.
ce relații de putere se pot însă depista aici?
hai să împingem mai departe experiența și să vedem cine a câștigat în această relație: cel care a iubit sau cel care s-a lăsat iubit?
deci.
cel care iubește este întotdeauna în poziție de prioritate. nimic nu îl poate dezamăgi pe cel care iubește.
și vorbesc doar despre iubirea autentică. atunci când mă interesează ca celălalt să fie fericit. nu posesia, ci căldura care vine din interior. asta e iubirea. șuvoiul,
cum spunea O. y Gasset, cald care îl înfășoară pe celălalt într-un râu de căldură.
pentru că nu vreau nimic. pentru că am la fel de multă nevoie de mine ca și de celălalt.
iar dacă el nu este alături, atunci îl iubesc pur și simplu
pentru că el/ea există
EU SUNT CEA PUTERNICĂ.
PENTRU CĂ EU IUBESC.
ȘI DACĂ ȘI EL MĂ IUBEȘTE - ZBURĂM.
DACĂ NU - SUNT UN PIC TRISTĂ. DAR
NU NEFERICITĂ. NU LIPSITĂ DE VLAGĂ.
NU ÎN DEPRESIE.
pentru că
DUMNEZEU ȘTIE: A IUBI ESTE ARTA OMULUI PUTERNIC
A FI VULNERABIL ESTE ARTA OMULUI PUTERNIC
