dar

TĂCERE MOV

cândva vom râde
de
noapte
şi fluturi

rostogoleşte-mă

dumitriţa milena

răbdare
îmi spune lumea
vremurile sunt călătoare
descos rând cu rând tăcerile de pe mine

în partea de sus, lângă buze mă agăţ de un nod
dacă ar fi o perdea la fereastră
l-aş da la o parte

unii oameni plâng înăuntru

ma re

ele
își ascund luminile la sfârșit de valuri

De la marea

gesturităceregesturităceregesturităceregesturităceregesttac

De la marea

când vei ști că o femeie este a ta

De la marea

ridică piatra

De la marea

și fugi

2 decembrie. de azi sunt 9.

voi srie pe liane zilele mele
voi trece printre pietre
voi invăța să citesc
voi iubi



oamenii își vor lăsa urmele în mine
mai mult decât ieri

orice poartă e o altă deschidere.
azi 36.

SCRISORI PATETICE CĂTRE OAMENII DRAGI

să îmi pot lăsa mâneca peste degete

(fie vorba între noi, adolescenții știu de ce fac asta)

să nu îmi alunece gândurile

(ca maioneza știi tu cum face dacă pui prea multă se scurge și lasă urme peste tot

numai prin colțuri nu

colțurile sunt păzite mai bine

vin seara câini negri să latre)

ar trebui

să mă odihnesc

în toamna asta porțile se ceartă
una mă lasă să intru
alta mă dă afară
mă bate peste picioare
peste cap
peste trunchi
și la buzunare

dacă mâine nu vii
îți înghit visele

aș vrea să pot trage mâneca peste degete
așa cum adolescenții sau alex

TODAY

sadness speaking through my hands

fingers touching the sand

in my eyes

povestea se scrie de una singura

pe marginile ei

doua pasari isi fac cuib

capacitatea omului de a iesi din sine insusi

se vede in cladirile albastre

ca si marea

ele ne spun

tacerea este arma iubirii

cuvantul este arma tacerii

dansul este arma cuvantului

tu esti arma mea

departe

chitara clasica dureros de trista
Asculta mai multe audio Muzica

antiprimavara

restantier

sa pot scrie
exista insa momente in care cuvintele urca in gat si se blocheaza in diurn.
fugi acolo, mergi acolo, tine ore, ia ore, da timp, ia timp.
tot timpul restantier la capitolul timp liber.
cu o seara inainte a dormit taica-meu la mine. am lucrat ca de obicei pana la 2 noaptea si apoi de dimineata m-am tot rotit in jurul fetitei mele, care a implinit 8 ani. tata a zis - ai ochii rosii. sa nu te mai vad ca lucrezi atat. m-a pufnit un ras, ca in copilarie, atunci cand citeam noaptea pe furis si stiam cu siguranta ca si el stie ce fac. si ca o voi face.
sunt worko-holic?

sa pot scrie
exista insa momente in care cuvintele mele se opresc in ochii lui si se blocheaza in emotii. taci acolo, tremura dincolo, vorbeste in soapta, scrie codificat. am devenit restantier la capitolul iubire si relatii life. totul online. si doar seara, ma uit pe geam si ma vad atingandu-i incet fața. degetele mele mă transportă spre căldură și emoție și spre simplul fapt de a fi femeie.
sunt PC-holic?

sa pot scrie
sa curga textele din mine. nu asigurarea calitatii in invatamantul superior, nu planuri de dezvoltare ale catedrelor, nu catedre UNESCO si cadre ale calificarilor, nu studii gender.
ci texte ale mele. pentru mine. pentru tine

ce bine ca se implementeaza sistemul de credite. sper ca cei care imi sunt dragi sa il inteleaga in aceeasi cheie ca si mine. de credit. de incredere. de tandrete.
acolo am fost restantier 10 ani. acum sustin examenele. trec in anul doi.

noapte buna
restanțo-holici din toate tarile