fusta 76. răzbunarea Evei

imaginați-vă un măr tăiat în două.
exact așa o femeie este de fapt minim două femei:

prima este femeia sălbatică, voluptoasă, cu un corp mlădiat, flexibil și plin de poftă de viață. Fiecare femeie o are în sine pe Lilith, ea apare arareori sau doar în momentele în care este furioasă sau liberă sau nu este nevoită să se facă acceptată, iubită sau văzută. ea este partea din femei care știe să își descopere propriul corp și propria sexualitate și să se bucure de ea.

Lilith nu știe ce înseamnă morală și reguli și cutiuțe. ea se bucură de propria libertare și e ca un cal sălbatic pe câmpiile Mongoliei. Ea știe să trezească propria pasiune și prin asta și viața din partener.

Legenda spune că ea este prima soție a lui Adam  și că atunci când făceau dragoste ea nu a fost de acord să se culce sub el (adică nu a acceptat așa-zisa poziție ”clasică”), ci vroia să stea deasupra. așa a plecat Lilith din rai și a fost apoi demonizată.

a doua femeie este Eva. cea pe care o admirăm și despre care scriu bărbații - Mulțumesc, femeie. Eva este o bună gospodină, mamă și nu doarme nopțile de grija bărbatului și copiilor. Evei îi place să fie acasă. și e ok așa.

doar că acestor două femei le lipsește ceva. un măt odată tăiat în două nu mai este un măr întreg.

Lilith nu seduce bărbații. ea nu are nevoie de instrumente suplimentare pentru a simți că trăiește. Pentru ea a iubi și a face sex este natura în sine.

Eva ascultă tot felul de sfaturi stranii și învață tehnici de seducție. și apoi se răzbună pe Lilith.

și așa ajungem noi femeile să fim ca un măr tăiat în două. la un moment dat ne oxidăm. nu pentru că trec anii, ci pentru că avem în noi un război veșnic: cel dintre Eva și Lilith. de multe ori asta se traduce prin concurența între femei. inutilă și lipsită de viață. concurența între femei naște moarte.

iar partea din noi care e Eva se bucură, deși își știe disperarea. și atunci închide toate manifestările înțelepciunii, a libertății, a vulnerabilității și a sexualității. și pune în loc rușinea și vinovăția și controlul.

cum ar fi ca mărul să fie întreg?
eu încă mai caut.

fusta 75. vorbind cu tata.

Tata avea un vis.

La inceput, cand era mic, visa sa ajunga mare si sa plece din satul lui. sa nu mai fie nevoit sa manance din aceeasi "strachina" cu fratii lui si sa nu mai poarte camasa de in.

Mai tarziu, visa sa inventeze un supra-om, care sa fie liber.

De fapt, pentru el cel mai important in viata a fost sa fie liber.

Am avut cu el relatii complicate. Era plin de critici si nu aprecia niciodata ceea ce faceam. Macar cu un zambet. Dar stiam ca se mandreste cu mine. Si ca visul lui de libertate este si in sangele meu. De aceea eram atat de conectati.

Tata mi-a vorbit despre sex si despre ce inseamna sa fii femeie. Tot cu tata mergeam pe strazile Clujului si radeam ca doi adolescenti.

Tot de la tata am invatat sa privesc lumea si sa o observ. Si sa nu ma cred mai desteapta sau mai buna ca altii. Sa fiu om. Sa invat sa fiu om.

Acum, dupa ce au trecut trei ani de cand a murit, tata ma invata ca sunt destul de buna asa cum sunt. Si ca orice incercare de a te re-gasi incepe cu moartea. Mori pentru tine, cea care ai fost, pentru dorintele si atasamentele tale, pentru ambitia de a fi importanta sau pentru dependenta de alt om.

Trei ani in urma ochii albastri ai tatalui meu s-au inchis. Corpul lui a incetat sa respire. Liber. Eu am ramas cu inima lui in palme. Credeam ca vrea sa fiu mai buna ca el. Luptam pentru propria identitate si am devenit atat de rebela, incat alergam prin lume. Viteza ca sa reusesc. Sa reusesc sa devin mai buna, mai altfel, Ca el sa ma iubeasca.

Acum inteleg, ca la fiecare etapa a vietii - tata a fost unul dintre putinii oameni, care m-a acceptat asa cum sunt. Si m-a invatat ca sunt si ca fiecare clipa a vietii merita sa fie traita doar pentru ca esti.
Ca nu exista greseli, Ca nimeni nu vrea nimic de la noi. Ca suntem iubiti, Ca meritam sa fim iubiti.
Si ca cei care pleaca Acasa, in Marea lor Calatorie au nevoie ca noi sa ii eliberam. Ca ei sa poata fi liberi.

Dor de tine, tata.