despre credinta si ratiune. confesiune.

suntem ființe atât de raționale, încât ne este dificil să vedem.

ne-au învățat de mici că noi suntem diferiți de animale pentru că avem rațiune. 
ne-au învățat de mici să gândim, pentru că altfel luăm decizii greșite
ne-au învățat de mici să credem în ceea ce se poate vedea, pipăi, mirosi. 

astfel tot ceea nu funcționează în baze raționale (și nu știu cum se întâmplă, dar e foarte puțină logică în construcția lumii) nu merită să fie văzut, cu atât mai mult acceptat. 

tot textul de mai sus este scris cu mintea, deci nu spune decât cât îi este de frică minții mele să fie desconspirată.

voi ați încercat pur și simplu să fiți, fără ca să vă întrebați?

când în sfârțit, pentru o perioadă foarte scurtă am reușit am simțit cum inima mea nu mai are nevoie de nimic. pentru că atunci totul este acolo.

tu ești acolo.
versurile sunt acolo
cântecul e acolo
te transformi în st
ele
cr
ești
fără text.

fusta 69. a iubi înseamnă a suferi?

de cele mai multe ori fugim de iubire. sau o concepem ca fiind prezență permanentă a celuilalt. căutăm ca cel/cea pe care îi iubim să fie cu noi în relație.

pe de altă parte internetul abundă de imagini și statusuri de acest tip:

legarea asta a iubirii de suferință. de ce se întâmplă asta?
1. pentru că iubirea pentru noi înseamnă a fi cu cel/cea pe care îl/o iubești.
2. pentru a obține asta ești nevoit/ă să lupți.

orice luptă însă  obosește și aduce suferință. pentru că te slăbește și activează toate fricile posibile: nu sunt destul de bun, frica de singurătate, frica de pierdere.

Cioran, ca și alți autori, este foarte frumos. doar că pornește de la o premiză greșită - că iubirea înseamnă că celălalt îți este cumba ”dator” să te iubească sau să te aprecieze sau să fie cu tine.

dacă încerci să resimți iubirea ca pe cel mai mare dar și cea mai mare deschidere și dacă vezi persoana din locul iubirii și nu a propriilor dorințe de a poseda și a traumelor trăite în trecut - celălalt te vede.

iubirea nu a fost și nu poate conține suferința în sine. în sens foarte superficial - atunci când te bucuri de frumusețea unei zile de toamnă - produce asta suferință?

se întâmplă astfel: istoriile din capul tău (cum trebuie să fie o relație, cum anume se întâmplă când iubești, etc) te fac să suferi. adică tu decizi să suferi. sau istoriile din capul tău te acaparează și te suferă, dacă vrei.

fă un experiement: nu vrea nimic de la om. acceptă-l așa cum este, cu dorințele și fricile proprii. și atunci o să îi vezi frumusețea. a lui/ei și a ta. fără drame. doar ești. doar iubești. doar ești luminos și fericit.