noiembrie 26, 2012

fusta 32. despre cum deciziile ne fac sa plângem sau să râdem

fiecare decizie costă ceva. la o emisiune la care am participat, mai mult de 80% de moldoveni consideră că moldovenii nu iau deciziile corect.

dacă ați observat în engleză, deciziile nu se iau, ci se fac (decision making). facerea asta a deciziilor este la fel de grea ca o naștere. pentru că de ea, depinde uneori nu numai ziua care urmează, dar și viața altor oameni implicați.

în chinurile facerii deciziei, adeseori nu înțelegem toate detaliile, nu deținem toate informațiile necesare. sau ne este frică, pur și simplu.

ne este frică să ne lansăm întro relație de lungă durată, cu responsabilități și griji. chiar dacă există toate presupozițiile că va fi o relație fericită. sau mă rog, cel puțin reconfortantă. și aici e vorba și de decizia de a fi alături de o persoană pe viață (mie asta chiar îmi suna strășnicuț până nu demult :)) sau e vorba despre un job nou.

deciziile ușoare sunt legate de ce mănânc astăzi sau cum mă îmbrac. și de multe ori chiar și acestea sunt urmate de o suită de întrebări.

atunci cum să luăm decizia corectă, când știi că nu știi toate dedesubturile, și totodată a venit timpul să dai un răspuns?

există scheme care permit înscrierea opțiunilor și calcularea impacturilor. cel puțin pentru moment, acestea sunt cele mai viabile.

și problema apare atunci când ceea ce simți intră în discordanță cu analiza rațională. căutarea începe abia acolo. și fricile încep abia acolo.

iar fricile, sunt ca un fel de mere newtoniene, care cad în cap exact atunci când nu te aștepți.
ce faci cu ele?
sursa imagine

Trimiteți un comentariu