NEVOIE DE NOI

CINEVA IMI SPUNEA

ca este necesar să înveți să primești, nu numai să dai.

uite că nu sunt de acord din nou.

Orianda are nevoie de noi.

să dăm.

fără ca să cerem.

detalii aici.

SUNTEM ALĂTURI, DRAGA NOASTRĂ.

pseudofusta. IUBIREA SI PUTEREA.

Toţi bărbaţii ştiu să dezbrace o femeie. Foarte puţini ştiu să le îmbrace. (Cesare Pavese)

am vrut să scriu un post lung lung despre cum e să iubești și să ai putere.

și cine deține puterea într-o relație, cel care iubește sau cel care e iubit.

și cum e cu dialectica sclavului și stapânului.

mai bine cânt.

sau recit

sau tac

tic

tac

TODAY

sadness speaking through my hands

fingers touching the sand

in my eyes

povestea se scrie de una singura

pe marginile ei

doua pasari isi fac cuib

capacitatea omului de a iesi din sine insusi

se vede in cladirile albastre

ca si marea

ele ne spun

tacerea este arma iubirii

cuvantul este arma tacerii

dansul este arma cuvantului

tu esti arma mea

departe

chitara clasica dureros de trista
Asculta mai multe audio Muzica

LINIILE SAPĂ ADÂNCIMEA DINTRE URMELE DEGETELOR

desenează dorul pe schele

în patru culori

albastrul croit din bucăți de priviri

apasă vocea

ritm sacadat

H7H6H8

roșu adunat de prin vene

păstrează echipamentul întreg

ritm adunat

M3M3M3M3M3M3M3

să nu te aperi

spune femeia cu bobii în mână

alege unu doi trei patru

îi pune perechi

EUTUEUTUEUTUEUTUEUTEUTU

EU

TU

ochii mei devin maci

degetele drumuri

se lungesc până la el

și îi ating

suplețea din inimă

să nu spui cuvântul iubire-n poezie

este prea clar

creează imagini

e o insulă în marea greciei

construind

poduri

inima mea

se oprește la el

și

respiră

când tristețea

se lasă peste ochii lui

nicio muzică

îi spun noapte bună

iubire

mă cheamă

maria

DRUMURI PRIN VARĂ

mâine dimineață mă așteaptă marea.

mâine incep să îmi trăiesc lumea interioară cu

intensitatea cu care un copil vede soarele pentru prima oară,

această postare este încercarea de a-mi împărtăși cu voi bucuria trării călătoriei.

drumul și hoinăreala au fost dintotdeauna secretul puterii mele pur umane. sau mai mult decât umane.

în călătorii ochii mei învață să luceasă din nou.

de data asta, fetița mea va merge cu mine să descoperim nisipul, vom face castele din visele ei.

are emoții. e prima oară când va urca în avion, când cerul va fi atât de aproape de ea.

mâine dimineața marea va fi albastră. ca și mine. ca și fetița mea.

și apoi, Viena își va descoperi misterele în fața mea. să învăț să nu le ocolesc. să învăț să le miros.

să învăț să le inhalez.

aici misterul

desenat de Amadeu Brigas

ce vise îmi trezeste?

vă povestesc când revin :)

ps. tocmai am citit pe blog la Cristian. nu stiam de Tatiana Stepa...dar las aceasta piesa sa imi cante in suflet. in memoria ei.