Se afișează postările cu eticheta mama. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta mama. Afișați toate postările

octombrie 25, 2009

MAMA


Almada Negreiros. maternitatea.

să vă povestesc despre MAMA MEA. să îmi povestesc.
ochii ei verzi taie, mâinile ei calde și mari, de mamă(am citit sintagma asta undeva, mi-a rămas în suflet) știu să închege orice dor cu un obiect al lui.

MAMA plânge des. pentru mine, pentru fiecare greutate prin care trec sau prin fiecare posibilitate de triatețe pe care aș putea să o am.

MAMA râde des. dar de fiecare dată așa, ca să nu o vadă foarte mulți.

MAMA se apleacă peste mine în fiecare noapte și mă mângâie. și e cald.

în câteva ore este ziua ei de naștere.

nu vede blogul meu, nu știe ce este un blog. sper că într-o zi, când îmi va fi alături, o voi așeza în fața calculatorului și vom sta cuprinse, plângând și râzând. ca să nu ne vadă nimeni.



îmi trec mâna prin păr
o văd pe mama
aranjează riduri în ani
și râde
dacă aș fi tânără
zice
aș dansa
te-aș naște din nou
iar și iar

între scurgeri de timp mă las mamă pe umărul tău

mamă

adună-mă

LA MULTI ANI, MAMA


octombrie 27, 2008

va fi vânt

vânturi născute-n femeie îi adună pletele-aproape
degetele se îngroaşă torc vise de copil
mama spală lacrimi le unge cu fulgi
na ni na

stele stranii întind funii de fericire ne agaţă la uscat
întotdeauna pregătiţi pentru o nouă iubire
pielea se subţiază sub ea tăcerea adună tristeţi
mama stoarce speranţe le unge cu lacrimi
na ni na


munţi asurziţi îşi dansează colţii pe la chingile iernilor
scutură fricile din poveşti
mama mea stoarce lumina o unge cu dragoste
na ni na

te voi învăţa să înoţi
îţi voi întinde toate apele la picioare
inima ta să înflorească la asfinţit ochi verzi de fecioară

auzi cum scârţâie porţile lumii le las să treacă prin mine apoi
le adun şi fac focul
pentru tine

mama